În anul 2016 s-au desfăşurat primele două etape 30 martie-12 aprilie şi 3-15 octombrie ale proiectului de cercetare iniţiat de Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, în colaborare cu Frei Universität Berlin, Germania. Scopul de bază al proiectului constă în determinarea prezenţei sau lipsei elementelor comune poziţia topografi că, planifi carea internă, elementele de construcţie a bdquo;cenuşarelorrdquo;, tipul de locuinţe, sistemul gospodăresc, cronologia între aşezările culturii Noua, care ocupă zona de silvostepă şi Câmpia Bălţilor, şi cele de tip Sabatinovka, amplasate în stepa Bugeacului. În cadrul primei etape au fost efectuate cercetări de suprafaţă detaliate având drept obiective verifi carea stării de păstrare a aşezărilor culturii Sabatinovka deja cunoscute şi determinarea aşezărilor cu perspectivă de cercetare topografi că şi geomagnetică, cât şi pentru viitoare investigaţii arheologice şi interdisciplinare. Câteva situri s-au evidenţiat prin material expresiv Taraclia bdquo;Gaidabulrdquo;, Congaz bdquo;Carasurdquo;, Cazaclia II, Cazaclia IV, Albota de Jos I şi Cealîc I, fi ind selectate pentru prospecţiuni geomagnetice, colectare de probe pedologice şi cercetări arheologice Fig. 1. Lucrările din a doua etapă de cercetare s-au concentrat în două dintre aşezările enumerate mai sus ndash; Cazaclia II şi Taraclia-Gaidabul. În cadrul acestora au fost efectuate scanări geomagnetice, ridicări topografi ce şi periegheze sistematice, cu fi xarea coordonatelor artefactelor descoperite pe suprafaţa aşezării cu ajutorul GPS diferenţial şi al staţiei totale. La fel au fost preluate probe de sol de către geologii şi geografi i germani, aceştia investigând inclusiv procesul eroziunilor din zona adiacentă aşezărilor ndash; valea pârâului Taraclia şi a râului Lunga Fig. 2. În aşezarea Cazaclia II a fost efectuat un sondaj în care s-a surprinsă o groapă, în umplutura căreia s-a descoperit un număr considerabil de fragmente ceramice de la mai multe vase, bucăţi de lut ars, cărbune de lemn şi boabe carbonizate. În ...